Ramura iubirii

Azi… cand iubirea coboara din cer…
Suflete-si canta o doina de-amor.
Nu mai vrei aer – traiesti în eter
Si-ti strigi jumatatea cu un dulce dor.

Pe ramuri tandre de iubire verde
Stau trandafirii roz si timpurii,
Caci inima-ti numai ce vrea vede
Iar iubirea-i raiul din neante purpurii.

Iubind iubirea- e un strop prea filosofic;
Caci un suflet uman alaturi tu vrei
Nu doar scrisoarea din vechiul plic
Ci calda rasuflare… e tot ce vrei…

O sageata nefasta îti naste speranta…
Visand în nestire te pierzi în pustiu.
Dac-ai sti ca azi începe viata
N-ai mai zambi iubirii asa de tarziu…

De clipa cand ai înflorit
De-a pururi îti vei aminti!
Caci toate s-au întiparit
În ale inimii faclii…

Sa simti si tu cum azi învie
O floare roz sub clar de soare
Si sa-i raspunzi cu-o parodie
Ca poate minte-a ei culoare!

Dar de-a-nflorit doar pentru tine
Asculta bland a ei chemare…
Doar o secunda … muza vine…
Raspunde-i cu … o sarutare…

Si anii trec, dar peste el;
Si trandafirul n-a murit…
E roz mereu… el e la fel…
Doar timpul parca a pierit!

Sub vraja ce-ti tresare-n suflet,
Sa uiti de timp si de real!
Iubirea azi nu are cuget
Ea e mereu un dor vital.

Noi toti culegem doar iubire
Si vrem iubire sa primim
Dar cand visezi în amagire
Te lupti pe un taram strain…