Nunta de gheata

Mii de amintiri stau treze
de la poale pâna-n creste...
Mii de voci stau marturie
a naturii bucurie.

Si când vântul bate-n dor,
Codrul cânta iar balade.
Timpul trece,-i calator
Neaua grea din cer iar cade.

Îmbracati în strai de nunta,
Pomii vestejiti prind viata.
Codrul poarta trena lunga,
Glas de-argint se pierde-n ceata.

Sub a pomilor gri umbra
Scârtâie din nou zapada.
Iarna zâna se vrea mândra
Codru-i cânta iar balada.

Ea, mireasa argintie...
El, un mire de pamânt...
Ea vrea vis si feerie...
El- caldura si cuvânt...

Si când nunta fura gata,
Când padurea-mpodobira...
De atâta grea zapada
Crengi si ramuri stau sa cada...

Dar din vârful plin de ceata
Mândrul soare se arata...
Codrul prinde iarasi viata...
Fericit sub strai de gheata...
el si mândra lui consoarta...


30 ianuarie 2010