Privesc în ochii ce-ti tremura de dor...
Ma-ntreb... Esti fericit ?
Te pierzi usor cu gându-ti calator
Si-n lumi de rai te lepezi ratacit...
Zâmbetu-ti tradeaza sufletul pierdut ... si el...
Cumperi vorbe bune si vinzi la rându-ti tot.
Primesti în schimb doar un gând si el rebel...
Dar parca asta-i tot ce vrei... tot...
Parfum de visuri de ieri neprihanite
Îsi cere dreptul, în mreje sa te prinda...
Pornesti cu tine pe cai nebanuite,
Dar al tau "eu" din cer adânc te striga...
Lacrimi reci, amare îti brazdeaza chipul...
Si strigi la rându-ti ca sunt de fericire...
Dar te tradeaza ochii ce-si cânta chinul
Esti fericit, copile, sau mori de fericire ?
Ce norme poarta a ta fericire ?
De când minciuna cu mila-s mâna buna ?
Cum te hranesti din visuri de iubire,
Când lumea iar se pierde în norii de furtuna....
Cum poti sa sari voios pe a vietii scara ?
Cum poti sa dai si norilor culoare...
Nu stii ca totul urca, dar repede coboara ?
Asta-i pentru tine, copile, fericire ?
Esti fericit ? Si tu pe tine pe întreaba...
Nu lumea are dreptul la a ta socoteala...
Dar tu, nu fii tu însuti o fiinta mult prea oarba...
Când anii trec usor în alai de gala...
Gaseste-ti fericirea cu pretul bunastarii.
Nimeni nu se întreaba de tie-ti este bine,
Dar tu pe tine nu te da uitarii.
Da-ti un raspuns: esti fericit ? ti-e bine ?
27 ianuarie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu