Un gândac frumos şi mare
Iese lunea la plimbare
Şi se plimbă singurel
Pe străzi ştiute doar de el.
Marţi vine şi-o gărgăriţă
Mititică şi pestriţă.
Pe gândac ea îl întreabă:
- Măi băiete, tu n-ai treabă?
- Miercuri merg în sat vecin,
Să iau miere şi pelin,
La copiii să iau mâncare,
Pentru iarnă zahăr, sare.
Şi mă-ntorc pe joi încolo
Şi vă dau veste şi vouă.
De va fi să vină gerul
S-aveţi plin hămbărelul.
Dar, de vineri dimineaţă
Gărgăriţa cea isteaţă
Merge iute în pridvor
Şi-ncepe munca cu spor.
Grâu, grăunţe şi fărâme
Începe cu spor s-adune.
Sâmbătă când se opreşte
Iute vântul se porneşte.
Duminică la căldură
Gărgăriţa stă singură...
Iată vine gândăcel,
Înalt, curat şi frumuşel.
- Ei, ţi-am zis eu gărgăriţă
Vine iarna, măi pestriţă !
De-i avea un loc în casă
Ţi-oi da hrană de pus pe masă.
De-oi primi şi-ai mei copiii
Ţi-oi da lemne şi făclii.
Gărgăriţa inimoasă
Îi primi pe toţi în casă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu