Culege-mi, iubite ...

Culege-mi, iubite,

pic cu pic sărutul

din nisipul frământat

de pașii îndrăgostiților

care-și cântă

răsăritul … același …

an de an …



Alungă, iubite,

iar noaptea târzie

ce-nvăluie fără milă

și visele dulci de copile…

în care se scaldă flămânde

gânduri … gânduri străine …



Păstrează-mi, iubite,

o parte în tine

în care sufletul să îmi joace

amorul să-ți doarmă în vene

când norii din nou s-ar abate,

dar noi … noi vom fi …

în tine…

Ne ştiam ...

Ne ştiam de mici copii

când ne alergam prin vis

şi ne ascundeam prin praful

ridicat de paşi grăbiţi.



Mă ştiai din totdeauna,

îmi iubeai râsul sălbatic,

te jucai prin părul moale,

mă găseai fără să ştiu.



Te ştiam din prima zi

când mi te-ai oprit în cale

şi gustam din ploaia caldă

tu de-o parte, eu de-o parte.



Ne ştiam … şi încă vrem …

să ne ştim ca-ntâia oară …

...de primăvară

În mine …

Zac gândurile pe care

Rând pe rând mi le-ai culcat în braţe …

Şi ţi le-am strâns la piept

Cum mamele îşi sărută pruncii …

Şi ţi le-am mângâiat

Cum vântul alintă frunzele …

În mine …

Zac clipele pe care

De-atâtea ori mi le-ai dăruit …

Şi m-am pierdut în ele

Cum soarele se-ascunde între norii toamnei …

Şi le-am numărat din nou …

Cum picură zilele în an …

În mine …

Te-am păstrat şi … taci …

Gândul primăverii mele … cuminte …

Cum numai eu ştiu a te şti …

Cum numai tu ştii a îmi fi … şi taci …

07.03.2012

Stinge-mi, iubite, focul din călcâi ...

stinge-mi, iubite,

focul din călcâiul

ce mă poartă

mereu spre tine ...

ce m-alunecă

în lumile tale

care atât de des

în cale mi se-nchină ...

stinge-mi, iubite,

scânteia din privire

care îți tremură

fără milă sufletul ...

și te cheamă ...

și te poartă ...

și te duce ... pe- aceleași căi nebănuite ...

stinge-mi, iubite,

focul din călcâiul

care mă grăbește

de-atâtea ori spre tine...