joi, 6 ianuarie 2011

Un nimic printre poeţi

Nu vreau să
„strivesc corola de minuni a lumii“,
cu gându-mi la un
„Paradis în destrămare“,
să beau un strop de dulce din
„Izvorul nopţii“...

Când „Viscolul“ porneşte
şi-nhaţă dintre vise...
nu vreau să vină
„Sburătorul“
să mă răpească-n noapte...

Nu vreau ca
„Sara pe deal“
când amandoi ard de „Dorinţă“
să culeg din cer „Floare albastră“
şi să visez la simpla „Revedere“.

Nu vreau ca tu, „Luceafărul“,
să ştii a mea „Rugăciune“
şi-ntr-o „Noapte de decemvrie“,
într-un acelaşi „Decor“
să-mi spui „Rondelul rozelor ce mor“...

„Din ceas dedus...“
îţi mai aduci aminte
cum „În dulcele stil clasic“
ne pierdeam în romanţe...

Sorbind cu disperare
dintr-o „Emoţie de toamnă“,
am uitat de „Psalmi“
şi „Glossă“...
Ah, tu, „Leoaică tânără, iubirea“...

În acelaşi „Paradis în destrămare“
îmi voi scrie simplul... „Testament“...
cu ... „Plumb“...
iar anii îl vor îmbrăca în
„Flori de mucigai“....

6 ianuarie 2011

Pluguşorul unui an de criză

Aho, aho, români săraci
Lângă brad v-apropiaţi.
Astăzi anul se încheie,
Poarta-i alta, una-i cheie.

Fost-a anul ăsta chel.
Fost-au crize fel de fel,
Ne-am ales cu sărăcie
Nu ştiu la anul ce-o să fie,
Dar de va fi tot mai rău
Să m-audă Dumnezeu,
Eu din ţară tot m-oi duce
Unde lapte dulce curge...

Iar acum să nu-ngheţaţi,
Din vioară să-mi cântaţi
Despre lumile mai bune
Ordonanţe-n plen să sune.

Fost-au anul ăsta legi
Ce-ţi dau dorul să tot pleci.
Au luat sporurile toate
Săracul cu săracu-i frate...
Şi s-au dus toate-n salarii.
Nu la mine... doar la neamuri...
Nu-ale mele... ale lor...
Eu la duca... am un spor...

Iar acum ca să vă cred
Daţi-mi un decret concret
Să vă dau taxă pe vorbă ...
Legi şi norme sună-n tobă.

Au tăiat cât au putut,
Iar la anul tot mai mult...
I-au ştirbit pe-ai noştri buni,
Pe-ai gliei strămoşeşti stăpâni
Şi strâng sărmanii orice ban,
Din calendar mai taie-un an,
Mai că nici nu le vine
Să trăiască până mâine...

Iar acum când legi tot curg,
Viitoru-i tot mai „scurt“.
Ceasul parcă se întoarce,
Legea curge...lumea tace...

Ăsta-i anul străzilor...
Au fost bani pentru popor.
Avem petece de-asfalt...
Autostrăzi la „rang înalt“.
Toate însă cu măsură
Să treci cu maşina-o tură,
Până data viitoare
Să mai pună de-o asfaltare...

Asta-i treaba la români:
Suntem pui- ne credem câini...
Către UE tot lătrăm,
Mâna-ntinsă o muşcăm.
Însă palma noastră mare
O-ntindem fără ruşinare
Însă zice-o vorbă dreaptă:
„După faptă... şi răsplată“.

Adio, Schengen... Adio, dezvoltare.
Pentru conducători- o singură urare_
S-aveţi parte de magie
Într-un an cu sărăcie,
Pe Marte să vă teleportaţi...
Pardon... să fiţi lansaţi.

Acum, în ceas de sărbătoare
La mulţi ani şi la mai mare !
S-aveţi minte-n Parlament
Spor la scris amendament.
Baftă-n public... la mâncat...
Eu vă las... hai, v-am pupat !!!

(28 decembrie 2010)

Noapte sfântă

În noaptea sfântă de Crăciun
Când mii de voci iar te colindă
Tu, român, să fii mai bun
Cu prăjituri aşteaptă-n tindă.
Colindători ce-n prag îţi strigă,
Să ieşi, cuminte să primeşti
Flacăra ce nu o să se stingă
E Sfânt Prunc din lumi împărăteşti.

E-al nostru bun Hristos Iisus.
El are- a noastră mântuire.
Putere are Cel de Sus,
Să-i dăruim sfântă iubire;
Iar în credinţa pământeană
Să îi cântăm colinde calde,
Să ne-nchinăm fără de teamă
Când lumânarea sfântă arde.

E pentru Crăciun o noapte
Când copilaşii bani adună
Că aşa scrie-n noua carte:
Să fii tu, om, o gazdă bună.
Să pregăteşti covrigi de casă,
Iar pe colaci să aşezi mere,
Multe bucate să ai pe masă,
Să dai covrig celui ce-ţi cere.

Colinde cântă-mi, omule,
Să ştiu că eşti prea bun creştin.
Cântă-mi de „neam“, românule,
Spune-mi de ale Sfântului patimi.
Colindă-mă cu „O, ce veste“
Minunată, cum se ştie.
Este-n veci scrisă poveste
Despre Domnul şi-a sa Împărăţie.

(28 decembrie 2010)

luni, 3 ianuarie 2011

Nuntă de gheaţă

Mii de amintiri stau treze
de la poale până-n creste...
Mii de voci stau mărturie
a naturii bucurie.

Şi când vântul bate-n dor,
Codrul cântă iar balade.
Timpul trece,-i călător
Neaua grea din cer iar cade.

Îmbrăcaţi în strai de nuntă,
Pomii vestejiţi prind viaţă.
Codrul poartă trena lungă,
Glas de-argint se pierde-n ceaţă.

Sub a pomilor gri umbră
Scârţâie din nou zăpada.
Iarna zână se vrea mândră
Codru-i cântă iar balada.

Ea, mireasă argintie...
El, un mire de pământ...
Ea vrea vis şi feerie...
El- căldură şi cuvânt...

Şi când nunta fură gata,
Când pădurea-mpodobiră...
De atâta grea zăpadă
Crengi şi ramuri stau să cadă...

Dar din vârful plin de ceaţă
Mândrul soare se arată...
Codrul prinde iarăşi viaţă...
Fericit sub strai de gheaţă...
el şi mândra lui consoartă...


30 ianuarie 2010

Acum o suta de ani

M-ai cunoscut acum o suta de ani...
Iti mai aduci aminte ?
Cum ne pierdeam pe-alei nebanuite,
Ne petreceam in taina , departe de ochi dusmani.

Acum o suta de ani era fericire.
Simt si-acum parfumul ultimei roze,
Era o poveste, rulau mii de poze.
Ne-am scris nume-n stele pentru nemurire.

Au trecut atatea vieti de prima iubire.
S-au dus atatea ore de sfant amor.
Renasc in suflet cu patima si dor,
Fior si parfum de-a raiului sclipire.

Am strans atatea ganduri in zeci de anotimpuri.
Am consumat din aer doar simplul oxigen...
Mi-am cumparat bilet spfre vesnicul Eden.
Am mirosit parfum din toate gri nimicuri.

Acum o suta de ani nici griji n-aveam.
Iubire respiram, ne hraneam in vii culori.
Tablou de primavara era lumea-ntreaga cu flori,
Pe-alei din poveste timid paseam.

De mana rataceam intre doua lumi.
Atatia ani s-au scurs la granita cu vama.
Acum din amintiri soarbem dor cu teama,
Unde-s zilele cand ne pierdeam nebuni ?

Mai vreau o suta de ani sa sorb din amor.
Mai vreau zeci de ore, ingeri sa-mi cante din cer
Si-n nebunia dulce sa beau scump eter
Departe e secolul sfant si cat mi-e de dor... (30 noiembrie 2010 )

Frig de tine

Azi-noapte mi-a fost frig
de tine ...
Te-am căutat
să mă-nvelesc...

Ţi-am căutat urmele
în zăpadă.
Am aşteptat roze
din cer...

Ţi-am căutat parfumul
în cufăr...
Mi-am învelit sufletul
în frunze moarte...

Au aţipit degetele
căutându-ţi părul...
Au adormit simţurile
de dor...

De tine inima flămândă
întreabă...
Ochii se-nchid
de dor şi tac...

Mi-e frig de tine
şi tac...
Tremură simţurile
piedute.
Azi-noapte mi-a fost frig
de tine...

1 ian. 2011