Noapte sfântă

În noaptea sfântă de Crăciun
Când mii de voci iar te colindă
Tu, român, să fii mai bun
Cu prăjituri aşteaptă-n tindă.
Colindători ce-n prag îţi strigă,
Să ieşi, cuminte să primeşti
Flacăra ce nu o să se stingă
E Sfânt Prunc din lumi împărăteşti.

E-al nostru bun Hristos Iisus.
El are- a noastră mântuire.
Putere are Cel de Sus,
Să-i dăruim sfântă iubire;
Iar în credinţa pământeană
Să îi cântăm colinde calde,
Să ne-nchinăm fără de teamă
Când lumânarea sfântă arde.

E pentru Crăciun o noapte
Când copilaşii bani adună
Că aşa scrie-n noua carte:
Să fii tu, om, o gazdă bună.
Să pregăteşti covrigi de casă,
Iar pe colaci să aşezi mere,
Multe bucate să ai pe masă,
Să dai covrig celui ce-ţi cere.

Colinde cântă-mi, omule,
Să ştiu că eşti prea bun creştin.
Cântă-mi de „neam“, românule,
Spune-mi de ale Sfântului patimi.
Colindă-mă cu „O, ce veste“
Minunată, cum se ştie.
Este-n veci scrisă poveste
Despre Domnul şi-a sa Împărăţie.

(28 decembrie 2010)