marți, 17 mai 2011

Ploaia coboară în noi...

Tună.
Auzi, iubite,
cum norii se vaită ?
Vezi, iubite,
se cutremură cerul ...

Fulger se zbate în mine.
Nebuni sunt norii.
Durere tresare.
Suflet adormit
din simţuri renaşte ...

Auzi, iubite,
dă-mi mâna...
desculţi s-alergăm prin ploaie,
să râdem nebuni,
să ne-ascundem prin stropi...

Şi plouă, iubite...
şi se deschide cerul ...
coboară în noi
fiori reci de mai ...
şi gânduri dispar ... şuvoaie.      

17 mai 2011

2 comentarii: